Baliverne.

Să-mi spui jumăți doar de cuvinte
Ș-apoi să taci și să te-ascunzi,
Să minți, să pleci și să-ți alungi,
Într-un final, tot ridul de pe chip.

Înfurie-te și urlă, dar
Nu mă lăsa să tac;
Înfurie-mă și spune-mi ce să fac.
Căci pot să fiu şi eu ca tine,
Pot fi un pui de drac.

Azvârle și lovește tot.
Aruncă-te-n uitare!
Plângi, râzi şi dă crezare,
Minciunilor lor dulci.

Poate-ai zis pas.
Acum că taci,
Nici nu mai știu ce ești:
Înger sau poate doar drăcești
Fapte și gânduri reci.

Uite, acum noi ne oprim:
Plângem pe trepte-n răsărit.
Luna se-ascunde-ncet în deal,
Dar soarele n-apare:
E-n nori pierdut, sub linii reci.

Tu-mi ștergi obraji de picuri reci,
Și cerul-ți plânge pielea,
Eu iar surâd, iar tu zâmbeşti,
Tot plângem împreună .

Luna e moartă după deal
Soarele-și plânge sora.
Noi am uitat ce s-a-ntâmplat;
Zâmbim în zori, de zor, pe trepte,
Căci răsăritul printre nori
Ne-spune-n vânt povestea.